Fiecare zi din an are o importanță distinctă pentru Timișoara, iar cea de 9 martie reprezintă cu siguranță una dintre cele mai semnificative. În această zi se împlinesc 139 de ani de când Carol Telbisz a preluat conducerea orașului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Timișoara se afla în plină expansiune. Deja devenise primul oraș din Europa iluminat electric, un orfelinat fusese construit, adăpostind 40 de copii, și primele lucrări de canalizare în zona centrală fuseseră finalizate.
Acestea sunt doar câteva dintre realizările din timpul mandatului primarului János Torok. Însă, începând cu luna martie a anului 1885, orașul avea să fie condus de un nou primar, un vizionar care avea să aducă o nouă și modernă imagine Timișoarei – Carol Telbisz.
Carol Telbisz a venit pe lume in 19 noiembrie 1854, la Cenad, intr-o familie de bulgari originari din Dudestii Vechi.
Telbisz face liceul la Seghedin, iar dupa absolvire, in 1872, se inscrie la facultatea de Drept de la Budapesta. Isi continua studiile la Universitatea din Viena, unde urma sa devina si doctor in drept administrativ.
Dupa incheierea studiilor, insa, vine la Timisoara si practica meseria de avocat, iar in 1883 este numit „avocat superior urban”. Doi ani mai tarziu, in 9 martie 1885, Carol Telbisz este ales primar al Timisoarei.
Schimbarile din mandatul lui Carol Telbisz incep inca din primul sau an in fruntea primariei. In 1886, la Timisoara incepe construirea cladirii care in zilele noastre adaposteste Biblioteca filialei Timisoara a Academiei Romane, aflata pe strada Augustin Pacha, la numarul 7.
Tot in 1886, la Timisoara ia nastere ‘Salvarea’, serviciul de ambulanta, care la inceput dispunea de trei barci, cu care medicii se deplasau pe Bega, iar mai tarziu, avea sa fie dotat si cu doua trasuri cu cai.
Epoca marilor schimbari la Timisoara
Vizionar, in 1891, primarul Telbisz reia un plan mai vechi si, pentru a putea amenaja strazi mai largi si a pune la punct orasul, decide sa demoleze zidurile vechii cetati.
Edilul ii cere imparatului Franz Joszef permisiunea de a demola fortificatiile Timisoarei, iar raspunsul imparatului vine la 23 aprilie 1892, acesta fiind unul afirmativ.
„Tinand cont de complexitatea problemei si de interesele mari legate de defortificarea orasului si viitoarea sa dezvoltare, negocierile incepute dupa ridicarea statutului de cetate a Timisoarei au fost indelungate, fiind incheiate abia in 1905 prin contractul dintre autoritatile orasului si cele militare. Lucrarile de demolare au inceput inca inainte de aceasta data. Astfel, tratativele incepute pentru rascumpararea suprafetelor ocupate de fortificatii porneau de la premisa ca orasul prelua suprafetele in starea in care se aflau, iar demolarea bastioanelor, umplerea santurilor si nivelarea suprafetelor cadeau in atributiile orasului.
Pornind de la aceasta premisa, lucrarile de demolare si nivelare a bastioanelor si terenurilor dezafectate au inceput inca din 1898, oferind o oportunitate de munca lucratorilor de terasament stabiliti in oras. La lucrarile de defortificare, care presupuneau demolarea zidurilor, lucrari de terasamente, de curatire si stivuire a materialelor rezultate si transporturi de tot felul au luat parte atat muncitori locali, cat si muncitori sositi din alte regiuni… santurile cetatii au fost acoperite cu pamantul de umplutura si acoperire a meterezelor, iar caramizile au fost curatate si depozitate pentru vanzare in loturi de cate 1000 de bucati.
Caramizile sparte au fost folosite in infrastructura a circa 80.000 m2 de drum cilindrat. In urma demolarii au fost recuperate aproape 26.000.000 caramizi intregi, din care 19.000.000 au fost vandute cu 20 – 24 de coroane/1000 de bucati, iar restul au fost folosite pentru constructiile proprii sau donate pentru cladirile cu caracter administrativ, socio-cultural sau umanitar„, se arata in Analele Banatului.
Prima strada asfaltata si primele tramvaie electrice la Timisoara
In timp ce zidurile cetatii Timisoarei erau demolate, o alta lucrare importanta demareaza in oras. In mandatul lui Telbisz se continua pavarea strazilor, iar pe arterele principale, din 1895, se asterne pentru prima data asfalt.
Spre finalul secolului al XIX-lea, administratia Telbisz mai ‘bifa’ o premiera. Daca in timpul primarului Torok Janos, Timisoara devenea primul oras cu iluminat electric stradal, Carol Telbisz avea sa foloseasca facilitatea adusa de predecesorul sau pentru a imbunatati viata timisorenilor.
„La 5 iunie 1897, Ministerul Comertului de la Budapesta a eliberat Actul de Concesiune nr. 20.099, document in baza caruia ‘Societatea de tramvai cu cale ferata din Timisoara’ a demarat constructia viitoarei retele de transport electric.
Lucrarea urma sa fie realizata de Societatea Unita de Electricitate Budapesta-Viena” si de „Societatea de Electricitate Felix Singer &Comp. Berlin… proba tehnica a neobisnuitului mod de transport urban a fost programata in ziua de 30 iunie 1899 – si, dupa remedierea unor probleme legate de protectia cablurilor aeriene, intreaga retea de linii, a carei lungime totala masura nu mai putin de 10.700 de metri, a putut fi deschisa exploatarii publice o luna mai tarziu, la 27 iulie 1899.
La aceasta data anume si-au facut aparitia pe strazile orasului primele tramvaie propulsate de curentul electric; vehiculele fusesera fabricate la Arad, in uzinele „Johan Weitzer” – intaia fabrica de vagoane deschisa pe actualul teritoriu al Romaniei„, scrie historia.ro.
Tot in timpul administratiei conduse de primarul Telbisz, la Timisoara sunt construite si doua dintre podurile emblema ale orasului, si care au fost date in folosinta in acelasi an, 1909.
Primul dintre acestea este podul Decebal si era, la acea vreme, podul pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa. Asigura legatura spre cartierul Fabric, in dreptul Bailor Neptun.
Are o lungime de 195 m si o latime de 9 m. Proiectul a obtinut Diploma de onoare la Expozitia Internationala de la Paris din anul 1910. Solutia tehnica de realizare a fost conceputa de inginerul Gyözö Mihailich.
Al doilea pod dat in folosinta pe vremea lui Carol Telbisz este situat in actuala zona de est a Timisoarei, si este vorba despre cel ce poarta numele unificatorului de la 1600 al Tarilor Romane, Mihai Viteazul, cunoscut si drept Podul de la Piata Morii.
„In perioada interbelica, a avut patru turnuri cu basoreliefuri si a fost traversat si de tramvaie. In 1981 a fost reconstruit, iar basoreliefurile – o figura feminina tinând stema orasului, un morar cu sacul de faina, un nisipar incarcand o barca si un tabacar – au fost pastrate si montate la capetele podului„, scrie welcometoromania.ro.
4 licee sunt construite la Timisoara in vremea lui Carol Telbisz: Loga, Pedagogic, Calderon si Ungureanu
Carol Telbisz nu s-a axat insa doar pe modernizarea infrastructurii pentru a transforma Timisoara. Primarul a dat importanta si invatamantului, iar in timpul sau au fost ridicate Liceul de Baieti (astazi Colegiul National C.D. Loga), Liceul de Fete (astazi Liceul Pedagogic), Preparanda pentru Invatatori (astazi Liceul Calderon) si Scoala Profesionala (astazi Liceul Ungureanu). De asemenea, el a sustinut si constructia lacaselor de cult, precum Sinagoga din Fabric sau Biserica Millenium din Traian.
Infloreste industria, se construiesc fabricile de top ale Timisoarei
In mandatul sau, in Timisoara s-a dezvoltat mult si industria, iar in oras au aparut mai multe fabrici: Fabrica de ciocolata Kandia, Fabrica de Lanturi, Fabrica de palarii Paltim, Fabrica de trasuri, Fabrica de Chibrituri, Fabrica de pantofi Turul, Filatura, Fabrica de textile.
Sub administratia lui Carol Telbisz incepe sa prinda contur centrul Timisoarei asa cum il cunoastem noi astazi.
In 1910 se construiesc Palatul Lloyd si imobilele impunatoare din partea vestica a Pietei Operei, vestitul Corso, in timp ce in 1914 incepe constructia cladirii in care in zilele noastre isi desfasoara activitatea Primaria Timisoara.
Doua stadioane amenajate in mandatele lui Telbisz
Edilul nu a neglijat nici sportul. Cat timp a fost Carol Telbisz primar, in Timisoara au fost amenajate doua stadioane. Stadionul Stiinta, de langa Universitatea Politehnica, si stadionul CFR din zilele noastre, pe care la acea vreme evolua Chinezul Timisoara.
De asemenea, in mandatul sau s-a jucat primul meci de fotbal din Timisoara.
„25 iunie 1899 – la Timisoara are loc unul dintre primele meciuri de fotbal. El se disputa intre elevii din clasele a VI-a si a VII-a ale Liceului Piarist. Cele doua echipe fusesera antrenate de profesorul de gimnastica Carol Muller„, se arata in cartea „Cronologia judetului Timis”, aparuta in 2004.
Tot in mandatul lui Carol Telbisz au loc si primele dueluri fotbalistice cu Aradul, pierdute de Timisoara cu 5-2 si 5-0, insa in cei 30 de ani cat a stat la conducerea orasului, la Timisoara au luat nastere Asociatia de canotaj (16 aprilie 1866), Asociatia ciclista Huniade (7 aprilie 1898, ) sau clubul de gimanastica (13 aprilie 1899) si a fost construita si prima pista ciclista.
In 1905, Carol Telbisz a devenit consilier al Curtii Regale Maghiare.
Primul cinematograf
Trei ani mai tarziu, in 27 iunie, la Timisoara este inaugurat primul cinematograf din oras, proiectat de Josef Ecker junior şi Georg Pflum.
„Primul teatru cinematografic din oras a fost construit in Cetate si a fost inaugurat pe 27 iunie 1908. Se numea „Teatrul Imaginilor Miscatoare” si era situat peste drum de locul in care azi se afla Cinema Capitol, langa Scoala de Arte si Meserii, desi majoritatea monografiilor il plaseaza pe locul actualei Gradini de Vara a Cinematografului Capitol„, se arata pe salvatimareleecran.ro.
In anul 1912, Carol Telbisz a fost ridicat la rangul de baron maghiar cu predicatul de Obesenyo, iar doi ani mai tarziu a fost decorat cu Crucea Ordinului Imparatului Franz Joseph I la gradul de cavaler.
In 1914 se imbolnaveste si avea sa se stinga din viata in 14 iulie, la varsta de 59 de ani.
In zilele noastre, o strada din Timisoara, de numai 301 metri, poarta numele celui mai prolific si longeviv primar din istoria orasului. Este vorba despre strada care margineste la vest Parcul Civic si care face legatura intre bulevardul Ion C. Bratianu si strada Proclamatia de la Timisoara.
De asemenea, Carol Telbisz are un bust pe Aleea Personalitatilor din Parcul Central din Timisoara. Acesta a fost amplasat in Parcul Scudier de ziua Timisoarei, in 3 august 2011, si a fost realizat de Laurentiu Balca.
Carol Telbisz nu a fost singurul primar ales in 9 martie
Un alt edil care a venit in functie in 9 martie este Gheorghe Domasnean. El nu a condus Timisoara cat a facut-o Carol Telbisz, dar a ramas in istoria orasului cu cateva dintre realizarile sale.
Militar de cariera, a venit in scaunul de primar la varsta de 61 de ani si a ramas doar 9 luni la primarie. Generalul Domasnean avea sa munceasca pentru oras fara a primi vreun ban, la cererea sa, multumindu-se doar cu pensia de militar.
El este cel care a inceput demersurile legale pentru scoaterea din oras a liniei de cale ferata care lega Timisoara de Buzias, a inceput reamenajarea Parcului Rozelor sau a fost finalizat exteriorul actualei cladiri a primariei.
