Președintele AUR, George Simion, a participat în acest sfârșit de săptămână la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, acolo unde problemele românilor din comunităţile istorice sunt readuse în atenţie, majoritatea reclamând lipsa de sprijin din partea statului român.
Potrivit liderului AUR, românii din comunitățile istorice, precum și cei din Covasna, Harghita și Mureș, trebuie să fie susținuți de toate formațiunile politice care au reprezentanți în Parlamentul României și în Parlamentul European, acest lucru fiind vital.
„Românii aflați în minoritate aici în Covasna și Harghita, aproape pe cale de dispariție din punct de vedere etnic, să fie susținuți de toate formațiunile politice care au reprezentanți în Parlamentul României și în Parlamentul European. Este vital acest lucru.
Nicolae Iorga spunea că suntem o țară înconjurată de români. Bine, în perioada interbelică România avea altă pondere și era un actor regional important. Am fost vara trecută la Saranda, în Albania, unde am văzut casa lăsată moștenire de regele Zog al Albaniei către Nicolae Iorga și către Institutul de Studii Adriatice de acolo. Am vorbit cu fratele nostru care a participat la mai multe ediții ale Universității de Vară și căruia îi urez însănătoșire grabnică, domnul Pano Bakalli, despre posibilitatea și demersurile pe care România trebuie să le facă pentru a recupera moștenirea identitară, moștenirea culturală, să recupereze acea casă și să susțină activ românitatea sud-dunăreană și să susțină această ramură a poporului român, să susțină aromânii care viețuiesc astăzi în Macedonia de Nord, în Albania, în Grecia, deși în Grecia nu au parte de drepturi naționale. Asta trebuie să facă un viitor președinte, asta trebuie să facă viitorii conducători ai României, după cum eu cred că viitorii guvernanți trebuie să pledeze pentru pace. Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât”, a spus liderul AUR.
În cadrul discursului său, George Simion i-a menționat și pe Sfinții Martiri Brâncoveni, pentru a le reaminti celor prezinți faptul că „prin Constantin Brâncoveanu, Țara Românească avea propriul favorit la Înalta Poartă”.
„Sigur că și noi ne-am fi dorit prin Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Cristian Terheș, să avem la Înalta Poartă de astăzi o altă președintă a Uniunii Europene, nu pe Ursula von der Leyen. În ciuda unor dezinformări, noi am fost în prima linie a coagulării unei alianțe care să determine ca doamna Ursula von der Leyen să nu mai fie președinte al Uniunii Europene. Nu am reușit, însă sperăm ca, cel puțin prin apariția noastră ca formațiune politică și prin prezența noastră în forurile naționale și internaționale, să dăm un curent”, a adăugat președintele AUR.
