„Mi-e tare greu să-mi explic de ce liberalii l-au numit pe Daniel David ministru al Educației cînd erau destule semne că prietenul SRI-ului, ajuns rector la UBB, este unul dintre cei mai cumpliți progresiști și români definiți de „cancel culture”. Era suficient să răsfoiască din cartea de clinician prin spitale din SUA intitulată „Psihologia poporului român” pentru a înțelege că omul este greu de integrat în proiecte de țară și că este blocat într-o comparație între psihologia clinică a americanului și cea a românului”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu.
„Egolatru fiind, înțelege destul de puțin din ce înseamnă societatea românească și, plin de sine, nu-i prea pasă. El este cel care se recomandă între cei mai citați oameni științifici din lume, deși, după numărul mare de apariții pe net, mai ales după ce a fost desemnat ministru, trebuie să fi urcat încă zece locuri între cei mai citați prin univers.
De ce se ocupa Daniel David în 2024, cînd Universitatea Babeș-Bolyai tocmai zbura din Topul Shanghai, cel care include primele 1000 de universități din lume?
Iată, așadar, la ce muncea dînsul alături de colegi! Perfecționa „Ghidul pentru egalitatea de gen” (modificat) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, aprobat de prof. univ. dr. Daniel David în 27-05 2024. Puteți citi în Partea a II, art 12:
”Implementarea de sesiuni de formare și campanii pentru conştientizarea importanței egalității de gen, identificarea și combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul şi studenții universității
(1) Distorsiunile sau biasurile cognitive în privința egalității de gen se referă la judecăți sau decizii realizate pe baza convingerilor și experiențelor proprii în favoarea unui gen. Distorsiunile de gen pot influența decizii academice legate de angajare, oferirea de oportunități diferite în funcție de gen sau promovarea reprezentanților unui gen în defavoarea celuilalt. Aceste biasuri pot fi explicite sau implicite (ex. stereotipuri, prejudecăţi). Atunci când sunt explicite, acestea sunt recunoscute și pot fi verbalizate de către persoană. Biasurile de gen sunt implicite atunci când persoana nu este conștientă de existența acestora, însă deciziile şi acţiunile persoanei sunt influențate de ele.
(2) Campaniile de conştientizare se referă la acțiuni de natură să ofere informații și instrumente pentru
identificarea şi combaterea biasurilor de gen şi a implicării lor în comportamente relaționate cu egalitatea de gen.
(3) Formarea pentru combaterea distorsiunilor în privința egalității de gen se referă la transmiterea către angajați, management şi/sau studenți a unor cunoștințe declarative şi procedurale legate de modul în care biasurile de gen pot fi identificate și corectate. Dimensiuni legate de combaterea biasurilor de gen pot fi introduse și în conținuturile unor discipline de specialitate relevante, pentru a-i ajuta pe studenți să le conştientizeze și corecteze. În acest scop, Universitatea Babeş-Bolyai propune următoarele acțiuni pentru conştientizarea importanței egalității de gen, identificarea și corectarea acestor biasuri pentru angajații, managementul şi studenții universității:
a) implementarea unor campanii de conştientizare privind importanța egalității de gen şi a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice;
b) oferirea accesului pentru angajații, managementul şi studenții universității la instrumente de natură să māsoare şi să sprijine identificarea şi conştientizarea biasurilor de gen şi a efectelor lor;
c) implementarea unor sesiuni de formare față în față şi/sau online (ex. e-learning) pentru combaterea şi corectarea biasurilor de gen și a efectelor acestora asupra deciziilor şi comportamentelor relaționate cu egalitatea de gen;
d) integrarea dimensiunilor de gen în cadrul conținuturilor disciplinelor relevante, pentru a-i sprijini pe studenți să conştientizeze biasurile și inegalitățile de gen și să le corecteze.
(4) Progresul privind implementarea sesiunilor de formare și a campaniilor pentru conştientizarea importanței egalității de gen, identificarea şi combaterea distorsiunilor cognitive în privința egalității de gen pentru angajații, managementul şi studenții universității va putea fi monitorizat în baza indicatorilor:
a) Accesul la informații privind importanța egalității de gen și a efectelor biasurilor de gen asupra deciziilor academice (de ex. imaginea masculină a cercetătorului, managerului etc) pentru angajații, managementul şi studenții universității;
b) Accesul la instrumente de natură să măsoare și să contribuie la conştientizarea biasurilor în privința egalității de gen în cazul angajaților, al managementului şi al studenților universității;
c) Accesul la informații și formare de natură să combată biasurile de gen şi să susțină egalitatea de gen pentru angajații, managementul şi studenții universității”
Textul este lung, prețios, contorsionat și plin de inutilități. Un fel de fă-te că susții ceva la modă și reglementezi. Perlele acestea de gîndire și morală sunt și opera nevestei sale, Oana David, ridicată, în prima săptămînă de mandat, din doctoranda profesorului la gradul de conferențiar universitar, apoi la cel de profesor. Într-un timp record, cît soțul a fost rector, familia a atins și egalitatea de gen, inclusiv la titluri, rămînînd doar rectorul ajuns ministru s-o propulseze și ministresă la Muncă sau la Cultură, pe unde se lipesc de obicei habarnistele din politică.
Cine este mama inovațiilor? Doamna David este expert în coaching. Așa se prezintă. Și pe propriile sale merite a ajuns directorul Clinicii Universitare Babes Bolyai PsyTech, și directorul Data Lab, precum și director al International Coaching Institute. Om de știință specializat în „intervențiile psihologice bazate pe tehnologie”. O găsiți pe net, cu program de consultații cu tot.
„ Dr. Oana David este doctor în psihologie, psiholog clinician şi psihoterapeut principal, supervizor, atestat de către Colegiul Psihologilor din România, Albert Ellis Institute şi British Psychological Society. În prezent este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie şi director al Institutului Internaţional de Coaching din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Oana David a acumulat experienta in domeniul coachingului atat ca si specialist in resurse umane, ca si coach, consultant si trainer pentru multe corporaţii multi-naţionale şi predă cursurile de coaching cognitiv-comportamental in cadrul masteratelor Departamentului. Este preşedinte fondator al International Association of Cognitive-Behavioral Coaching, prima organizaţie de profil la nivel internaţional si este membru in cadrul boardului Centrului de cercetare al International Society of Coaching Psychology UK. A adus contribuţii importante la dezvoltarea domeniului coaching-ului cognitiv-comportamental pe baza articole de specialitate publicate in reviste internaţionale, a primei conferinţe organizate in domeniu si a cărţii editate împreună cu prof. Michael Bernard, Coaching for Rational Living, publicata recent la editura Springer”.
Cei doi savanți au și operă științifică în comun. Împreună au produs excepționala carte intitulată „Tratat de Intervenții Parentale Validate Științific” (Editura Polirom,2024).
Credeți că pe ei îi interesează Istoria și Geografia României? Oricum se îndoiesc de părerile celorlalți. „Mă îndoiesc că o să fim capabili să avem pe scară largă opinii educate. Un om emancipat vrea să aibă opinii. Educația noastră arată prost. Fiindcă arată prost, opiniile nu sunt educate. Fiindcă nu sunt educate, creează o mulțime de probleme. Problemele afectează fundamentul democrației” ( Daniel David)
Rectorul psiholog clinician de la marginea patului ajuns ministrul nostru de la Educație crede că ne descrie perfect cînd spune:
– „Când ești în fază de emancipare, începi să crezi că părerea ta devine cunoaștere”.
Și continuă programul său progresist, cancel culture, wokeist, învățat pe de rost în SUA, fără să înțeleagă că acolo este aruncat la coș, iar aici românii își doresc cu totul altceva.
Ministrul progresist cu față de indian, adus de liberali să măture ce-au lăsat în urma lor Klaus Iohannis și Ligia Deca, se arată a fi și mai nepotrivit pentru Educație. El chiar se află în situația în care ne descria pe noi, mult mai valabillă pentru el.
-„În fază de emancipare, începi să crezi că părerea ta devine cunoaștere””, scrie Nistorescu.
