Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele CNC AUR, a transmis, joi, că AUR trebuie să conducă rezistența la atacurile asupra democrației din România pe care le dă puterea, alcătuită din PSD, PNL și UDMR, însă pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie ca AUR să intre într-un proces de reașezare.
Potrivit liderului AUR, acest fapt nu înseamnă scindarea AUR, ci o analiză a rezultatelor obținute la alegerile din 2024, în funcție de care toți cei din conducerea partidului vor decide ce măsuri se impun.
Europarlamentarul Claudiu Târziu a făcut aceste precizări într-un drept la replică transmis gazetarului Ion Cristoiu.
Redăm integral mesajul transmis de Claudiu Târziu:
Scindarea AUR și jocul „serviciilor”
Maestrul Ion Cristoiu, într-o manieră care nu-i este proprie, atrage atenția asupra pericolului de scindare a AUR. Și, într-un limbaj colorat, mă avertizează că sunt folosit. De cine? De ”ei”, se înțelege că adversarii românismului, suveranismului, mișcării patriotice. ”Ei” însemnînd inclusiv sau exclusiv, nu mi-e clar, lucrători ai serviciilor secrete.
Întâi de toate, îi mulțumesc maestrului Cristoiu pentru grijă. Dar îl asigur că îngrijorarea domniei sale nu are temei în realitate.
Ca orice partid serios, după un an încărcat de patru tipuri de alegeri, AUR trebuie să intre într-un proces de reașezare. Ceea ce nu e sinonim cu scindarea. De altfel, obsesia ”trădării” și a ”ruperii” o au doar cei nesiguri pe ei și care au tendințe dictatoriale. Nu poți vorbi în termeni de front – decât eventual metaforic – despre un partid, care este o asociere liberă între persoane pentru o acțiune politică.
O analiză a rezultatelor obținute în alegeri, precum și a cauzelor care au dus la aceste rezultate se impune. În urma acestei analize, vom decide împreună, toți cei care facem parte din conducerea AUR, ce măsuri sunt de luat. Pentru că AUR este principalul partid din opoziție și trebuie să-și onoreze statutul.
AUR trebuie să conducă rezistența la atacurile asupra democrației din România pe care le dă puterea, alcătuită din PSD, PNL și UDMR. Și o va putea face doar dacă își întărește structurile teritoriale, organizînd alegeri pentru conducerea organizațiilor locale, și propune un proiect politic viabil și motivant pentru legislatura în care tocmai am intrat.
Atîta timp cît AUR va merge pe drumul pe care a pornit în 2019, nu există temeri pentru scindarea lui. Iar eu, în calitate de co-fondator și doctrinar al AUR, sunt garantul acestui parcurs, așa cum am anunțat de la primul congres al partidului. Atunci când nu voi mai putea garanta pentru AUR, nu voi mai regăsi în el.
AUR este o reprezentare politică, semnificativă ca forță parlamentară, a mișcării de renaștere națională. O mișcare mult mai mare decât partidul. Însă idealurile mișcării pot fi slujite numai printr-un vehicul politic, așa cum este AUR, sau de o alianță de astfel de partide.
Cu aceste precizări necesare, trec acum la mirările mele vizavi de comentariul făcut de dl Cristoiu. Prima se referă la faptul că, în ciuda experienței sale bogate, domnia sa comentează pe marginea unui subiect pe care nu-l cunoaște și despre care are informații eronate.
Dl Cristoiu crede, de pildă, că eu m-am plîns public de o emisiune la Antena 3 și ricanează că așa-mi trebuie, dacă n-am avut habar unde merg.
În fapt, reproșurile mele nu s-au adresat Antenei 3 sau lui Răzvan Dumitrescu. Eu am reclamat lipsa de deontologie a unor pretinși jurnaliști de la diferite publicații care au preluat declarațiile mele de la televiziunea cu pricina și le-au dat interpretări tendențioase și fără legătură cu ce am spus eu.
Or toată teoria dlui Cristoiu, menită să mă veștejească, este că am căzut într-o capcană a unor dușmani ai AUR, care își află unul dintre cuiburi în Antena 3.
A doua mirare a mea este legată de comparația jignitoare pe care o face dl Cristoiu ca să ilustreze cum sunt folosit. Expresiile vulgare într-o discuție sunt semnul neputinței. Dacă ai argumente, nu folosești injurii. Pentru un om de presă de talia dlui Cristoiu este neașteptat să se coboare într-atât.
În final, mă mai mir de spusa maestrului Cristoiu că nu-și amintește de mine, deși am lucrat la Evenimentul Zilei. Nu e stranie uitarea în sine, căci dânsul a lucrat cu sute de oameni în acest răstimp, iar eu eram un tânăr de 19 – 20 de ani, la începutul EvZ, în 1992 – 1993, care poate că nu am fost memorabil pentru directorul ziarului.
Este de mirare însă că nu-i spune nimic numele meu de gazetar care a publicat anchete grele (de la cele privind actele de corupție a unui Sechelariu, Hrebenciuc sau Iacobov, până la cele în care îi vizam pe alde Năstase, Mitrea și Geoană) în Evenimentul Zilei, Ziua, Cotidianul, Gardianul și Jurnalul Național. Site-ul meu conține o parte dintre investigațiile mele din perioada de 28 de ani în care am fost jurnalist.
Dar, dacă nu i-am reținut atenția maestrului ca ziarist, îmi rămâne datoria de a i-o atrage ca om politic. Pare-se că am început.
